Tradiții si obiceiuri botez în cultura si spiritualitatea Românească

Momentul solemn al creștinării copiilor este reprezentat în cultura românească printr-o pleiadă de tradiții și obiceiuri ancestrale de botez, majoritatea dintre ele rezistând până în prezent, in diverse moduri iar unele dintre ele fiind nemodificate în trecerea timpului.

Alegerea nasilor de botez

De mare importanta pentru ceremonia botezului este si alegerea nașilor, considerați ca si ghizi spirituali al noului crestin. De obicei nasii care i-au cununat pe parinti sunt alesi să devină și nași de botez. În cazul în care aceștia nu mai erau în viață, propriii lor copii deveneau nași la rândul lor.

Ce rol au nasii de botez in viata copilului nou botezat.

Iata ce ne spun preotii despre importanta alegerii nasilor de botez:

“Nașii de botez devin martori în fața Divinității în ceea ce privește sufletul copilului. Nașii, cu propriul lor suflet, se transformă în garanți pentru sufletul copilului. Dacă sufletul nașului este impur și lipsit de credință, se dedă patimilor și păcatelor acesta nu reprezintă cea mai solidă asigurare pentru binele copilului. In acest caz sufletul nașului este viciat. Prin urmare, pentru că nașul și-a asumat responsabilitatea cu propriul său suflet, pentru sufletul copilului, spiritele malefice care îl influențează pe naș cu patimile sale vor incerca sa treaca și la copil, îl vor tenta cu aceleași patimi ca și pe naș. Părinții trebuie să fie atenți atunci când își aleg nașii pentru copilul lor, alegând o persoană credincioasă, cu un caracter moral și iubitoare de cele sfinte.”

Nașii se vor spovedi inainte de botez

Nașa duce copilul la biserica și zice: ” Duc un pagân ca să aduc un creştin”. Nașa duce bebelusul la biserica îmbrăcat în hainele oferite de mamă dar îl readuce înapoi, proaspăt membru al bisericii, imbracat in haine noi simbol al curățeniei spirituale a noului credincios. În plus, nașii sunt cei care procură trusou botez : panglica prin care pruncul este legat de Cristos, busuiocul, sticluța de mir, lumanarea și panza de mir în care este înfășurat bebelușul după ce părăsește cristelnița. Nașii au mai multe responsabilitati la ceremonia de Botez decât părinții. Ei trebuie să-și mărturisească păcatele înainte de ritual și să facă o donație către biserica. In timpul ceremoniei nașa va tine copilul  în timp ce nașul tine lumanarea de botez sau in anumite situatii lumanarea poate fi pusa pe masa.  Dupa incheierea suljbei botezului nașa il va îmbrăca pe micuț cu hainute de botez noi.

Desi slujba botezului urmeaza canoanele bisericii si se pastreaza aceleasi etape, fiecare regiune are cateva specificitati care tin de obiceiurile locului dupa cum urmeaza:

Traditii botez din Transilvania/Banat

”Vânzarea copilului” sau cum sa inseli Moartea

În regiunea Transilvaniei era o tradiție de a modifica numele unui copil în cazul în care starea sa de sănătate devenea precară. Era ferma convingerea că prin schimbarea numelui, entitățile malefice nu mai puteau identifica persoana și, astfel, nu ar mai putea exercita nicio influență asupra sa.

 De multe ori, numele nou ales împrumuta însemnătăți din universul animalelor totemice din tradițiile populare: Urs, Lup, și alte exemple. 

In zona Covasna copilul era scos pe ușă și primit pe fereastră cu alt nume”;”Se da pe fereastră, cu un colac, la o femeie cu noroc la copii, dacă era bolnav”. Acest obicei este numit și ”vânzarea copilului”, în mod simbolic, pentru a înșela Moartea. ”Îl vindeau unei femei căreia îi trăiau copiii. Mama îl dădea pe fereastră și zicea: ”Să fie al tău, că mie nu-mi trebe”. Cea de afară dădea câțiva bani și zicea: ”Mulțam frumos” (Bistrița-Năsăud);

In Cluj se dădea copilul pe fereastră unei femei cu noroc la copii. Femeie plătea o sumă modica, apoi îl aducea mamei”.

Atelier Adler Brașov, 1927, Fond Documentar Muzeul de Etnografie Brașov

Un alt obicei era sa folosirea puterii antropaice a fierului prin punerea unui obiect de fier la capul copilului:

„ Dacă copilul era singur în cameră, se punea pe pernă un fier de seceră sau Visul Maicii Domnului, ca să nu se apropie ceva necurat”.

Cluj - „Înainte de botez se punea sub capul copilului o foarfecă, ca să nu-l ducă strigoile”

Traditii si obiceiuri de botez din Maramures

Cu costumele populare maramuresene , cu zicerile muzicantilor si mai ales cu traditiile specifice  acestei zone, Maramuresul este un taram de vis si poveste iar obiceiurile de botez nu fac exceptie.

Botejunea este o petrecere specifica în multe sate de pe Valea Izei unde la botezul noului născut, la petrecerea dată în cinstea pruncului (botejune), luau parte numai femeile, mame-rudenii, vecine, prietene.

 Doar muzicantii erau singurii bărbaţi admişi care le „ziceau” femeilor de petrecere. La sosirea de la biserica a nasei si a moasei, femeile ii urau bebelusului botezat cum sa ii fie viitorul oferindu-i si daruri simbolice

In acest timp tatal copilului era plecat din sat la neamuri si prieteni pe care-i cinstea cu horinca.

Obiceiuri si traditii de botez in Muntenia

Botezul reprezintă un moment de o importanță deosebită și în Muntenia, motiv pentru care obiceiurile specifice se diversifică si în această regiune.

În Muntenia, micuțul este dus la biserică de către moașă, iar tot ea este responsabilă și de îmbrăcarea acestuia. Înainte ca bebelușul să primească botezul, nasa trebuie sa-l sarute pe obraji ca sa fie frumos si sa faca gropite.

După ce ritualul de învăluire în apă a fost completat, pruncul este dat cu parfum, sa miroase bine pe tot parcursul vieții sale. După săvârșirea botezului, părinților nu li se permite să-și sărute copilul și nici să îl schimbe din haine.

În momentul în care ajung acasă, nasa rosteste solemn  de trei ori cuvintele „ ti-am luat un pagan, ti-am adus un crestin” către mama bebelușului.

În urma baitei din a doua zi, apa folosită pentru spălare va fi aruncată la rădăcina unei plante sau a unui copac.

De asemenea, în Muntenia, în cuvă, moașa trebuie să adauge bucățele de pâine, întrucât acest gest simbolizează dezvoltarea treptată a micuțului, asemenea creșterii pâinii în cuptor. Singurul barbat caruia I se permite participarea la prima baita este nasul. Tatăl copilului pășește în casă doar după ce apa a fost aruncată.

Obiceiuri botez din Moldova

Frumoasa Moldova ne-a lasat si ea obiceiuri specifice pentru botez iar cel mai distinct este cel al colacilor de botez.

Iata ce spune in revista Folclor din anul 1892 invatatorul Mihai Lupescu:

“Sătenilor cari botează sau cari cunună li se duc de către cumătri colacii de botez şi de tineri colacii de nuntă. Ducerea colacilor se sărbătoreşte cu multă curăţenie şi duh plecat de cătră săteni. (…) Cumătrii sau finii duc cumătrilor ori naşilor cam aceste lucruri: doi, trei colaci mari sau în locul colacilor se poate duce făină de grâu, o bucată de zahăr, stafide, smochine, sopon, o păreche de ciuboţele femeeşti, o garafă cu vin, o ploscă cu rachiu, o casâncă, (n.r. batic / eșarfă) ş.a.“

Petrecerea de dupa botez

Fie ca se desfasura in vechime sau in timpurile noastre botezul este un prilej de bucurie iar romanii stiu cel mai bine sa se bucure de fiecare eveniment. La întoarcerea de la biserică, în conformitate cu obiceiurile legate de botez, urmeaza un festin pentru toți participanții, care in vechime se putea întinde chiar și pe parcursul a două-trei zile. Se cinstea și se consuma în numele nașilor, al părinților și al copilului, iar la așezarea meselor se aprindea și lumanarea de la ceremonia botezului. Oaspeții aduceau câte un dar, de obicei sub forma de bani sau jucarii.